În cadrul proiectului, relația percepție-comportament de pregătire în caz de dezastru a fost studiată la nivelul Bucureștiului, cu referire la percepția riscului seismic, prin dezvoltarea unui model psihometric bazat pe o variantă extinsă a Teoriei Comportamentului Planificat (Theory of Planned Behaviour) dezvoltată de Ajzen (1991). Modelul cuprinde percepția riscului drept variabilă cu rol de predictor al comportamentului de pregătire în caz de dezastru, precum și a celorlalte constructe ale teoriei: intenția de pregătire la dezastru, atitudinea față de pregătire, norma subiectivă referitoare la pregătire și percepția privind controlul asupra comportamentului de pregătire (Figura 6).
Atitudinea a fost evaluată prin răspunsul respondenților în legătură cu evaluarea pregătirii lor pentru dezastre în București, folosind o scară cu următoarele dimensiuni: ineficient-eficient, inutil-util, dăunător-benefic. Norma subiectivă a fost măsurată în raport cu familia sau prietenii, persoanele importante pentru respondent, și presiunea socială resimțită. Controlul perceput asupra comportamentului a fost investigat folosind trei elemente: încrederea respondentului că poate realiza comportamentul, că acesta se află sub controlul său volitiv și că este ușor de implementat. Intenția a fost măsurată pe baza așteptării personale a respondentului de a realiza comportamentul, planului de implementare și implementării efective. Comportamentul de pregătire pentru dezastre a fost evaluat prin întrebări legate de pregătirea unei truse de prim ajutor sau realizarea unor planuri de urgență înainte de producerea unui cutremur. Percepția riscului a fost măsurată în raport cu estimarea șanselor ca un cutremur major care afectează Bucureștiul să devină un dezastru natural important, îngrijorările că acesta poate fi periculos sau catastrofal pentru participant și percepția că avertizările timpurii privind cutremurele sunt benefice pentru participant. Aceste elemente au fost adaptate din Ng (2022) și au fost utilizate și de Brewer et al. (2007), Miceli et al. (2008) și Paul și Bhuiyan (2010).
Datele integrate modelului au fost colectate prin aplicarea online a unui chestionar structurat conform propunerii lui Ng (2022) și adaptat la contextul seismic al capitalei. În perioada februarie-martie 2024, au fost adunate 396 de răspunsuri. Studiul statistic a integrat regresii lineare, nonlineare și de tip Bayesian, precum și ecuații structurale. O noutate metodologica este conceptualizarea comportamentului din relația dintre percepția riscului și comportamentul de pregătire la cutremur, care a presupus acceptarea unor neliniarități în ecuațiile de regresie în scopul angrenarii mai multor variabile drept cauză și pentru îmbunătățirea în sine a semnificației statistice.
Această integrare este o dezvoltare firească a teoriei, motivată de încurajarea de a include alte variabile relevante în model, o propunere statuată încă de la începutul elaborării Teoriei Comportamentului Planificat (Ajzen, 1991). Urmând această linie de dezvoltare, Ng (2022) a introdus percepția riscului în structura clasică a teoriei (Figura 7), cu rezultate promițătoare. În studiul său axat pe pregătirea pentru taifunuri, atât percepția riscului, cât și intenția au fost predictori ai comportamentului de pregătire, iar prima a fost semnificativ corelată cu toate celelalte variabile din Teoria Comportamentului Planificat (Ng, 2022).
Romanian 
English